Totul Despre Sănătate

Lista cu cele 20 de antibiotice care se pot elibera in farmacii in regim de urgenta!

La inceputul anului Ministerul Sanatatii a introdus o noua lista si o noua modalitate de eliberare a antibioticelor. La inceput, ordinul Ministerul Ministerului Sanatatii nu includea printre altele posibilitatea eliberarii in regim de urgenta a antibioticelor esentiale. Dupa consultarea cu specialistii, adica farmascistii care lucreaza in farmacii, a fost adaugata urmatoarea lista pentru eliberarea antibioticelor in regim de urgenta:

1. AMOXICILLINUM*

2. AMOXICILLINUM + ACIDUM CLAVULANICUM*

3. AMPICILLINUM*

4. CEFADROXILUM*

5. CEFALEXINUM*

6. CHLORAMPHENICOLUM*

7. CLARITHROMYCINUM*

8. CLINDAMYCINUM*

9. DOXYCYCLINUM*

10. ERYTHROMYCINUM*

11. METRONIDAZOLUM oral*

12. NITROFURANTOINUM*

13. OXACILLINUM*

14. PHENOXYMETHYLPENICILLINUM*

15. SULFAFURAZOLUM*

16. SULFAMETHOXAZOLUM + TRIMETHOPRIMUM*

17. SULTAMICILLINUM*

18. TETRACYCLINUM*

19. TINIDAZOLUM*

20. NYSTATINUM*

In continuare va prezint parerea mainstream despre dezvoltarea rezistentei bacteriilor la antiobiotice:

 

Rezistența Bacteriilor la Antibiotice: O Amenințare Globală asupra Sănătății Umane

Introducere: Rezistența bacteriilor la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică la nivel mondial. Această problemă complexă este alimentată de o combinație de factori, inclusiv utilizarea excesivă și neadecvată a antibioticelor în medicină și agricultură, precum și lipsa dezvoltării de noi antibiotice. Consecințele rezistenței bacteriene sunt severe, punând în pericol eficacitatea tratamentelor și creând situații în care infecțiile bacteriene devin mai dificil de tratat sau chiar imposibil de controlat.

Factori care contribuie la rezistența bacteriană:

  1. Utilizarea excesivă și neadecvată a antibioticelor: Administrarea inadecvată a antibioticelor sau utilizarea acestora fără prescripție medicală crește riscul dezvoltării rezistenței bacteriene. Adesea, pacienții nu finalizează cursul complet de antibiotice prescrise sau utilizează aceste medicamente pentru infecții virale, care nu sunt afectate de antibiotice.
  2. Creșterea utilizării în agricultură: Antibioticele sunt utilizate pe scară largă în agricultură pentru a preveni și trata infecțiile la animalele de fermă. Acest lucru poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene în mediul agricol, iar bacteriile rezistente pot fi transmise la oameni prin consumul de alimente contaminate.
  3. Scăderea ratei de dezvoltare a noi antibiotice: În ultimele decenii, ritmul de dezvoltare a noi antibiotice s-a încetinit semnificativ, iar industria farmaceutică s-a confruntat cu provocări în identificarea și producerea de noi compuși cu activitate antibacteriană. Această stagnare a inovației farmaceutice face ca tratamentul infecțiilor rezistente la antibiotice să fie din ce în ce mai dificil.

Impactul rezistenței bacteriene asupra sănătății umane:

  1. Complicații în tratamentul infecțiilor: Bacteriile rezistente la antibiotice pot cauza infecții care nu pot fi tratate eficient cu antibioticele convenționale. Acest lucru poate duce la complicații severe și prelungirea duratei spitalizării, creșterea costurilor medicale și chiar decesul în unele cazuri.
  2. Răspândirea infecțiilor rezistente: Bacteriile rezistente pot rămâne în corpul unei persoane infectate sau pot fi transmise altor persoane, creând riscul de răspândire a infecțiilor rezistente la nivel comunitar și în mediul spitalicesc.
  3. Reducerea eficacității tratamentelor medicale: Rezistența bacteriană poate compromite eficacitatea tratamentelor standard pentru diverse afecțiuni, cum ar fi infecțiile urinare, pneumoniile și rănile chirurgicale. Aceasta poate duce la nevoia de proceduri medicale mai invazive sau la utilizarea unor medicamente mai toxice, cu efecte secundare mai severe.

Măsuri de combatere a rezistenței bacteriene:

  1. Utilizarea judicioasă a antibioticelor: Este crucial să se respecte ghidurile de prescripție antibiotică și să se evite utilizarea neadecvată a acestor medicamente. Pacienții ar trebui să finalizeze întotdeauna cursul complet de antibiotice prescrise de medic și să nu utilizeze antibiotice fără recomandarea acestuia.
  2. Promovarea igienei și prevenirea infecțiilor: Măsuri simple, cum ar fi spălarea regulată a mâinilor, igiena alimentară și vaccinarea, pot contribui la reducerea riscului de infecții bacteriene și, implicit, la scăderea utilizării antibioticelor.
  3. Investiții în cercetare și dezvoltare de noi antibiotice: Este crucial să se continue investițiile în cercetarea și dezvoltarea de noi antibiotice pentru a combate rezistența bacteriană. Inovațiile în acest domeniu sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor create de bacteriile rezistente.

Concluzie: Rezistența bacteriilor la antibiotice reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea publică, iar abordarea acestei probleme necesită eforturi integrate la nivel global. Este esențial ca medicii, pacienții, autoritățile de reglementare și industria farmaceutică să colaboreze pentru a limita utilizarea excesivă a antibioticelor, a promova igiena și prevenirea infecțiilor și a continua investițiile în cercetarea de noi antibiotice. Prin adoptarea unui abordări proactive și cooperante, putem spera să controlăm și să reducem impactul devastator al rezistenței bacteriene asupra sănătății umane.

 

Acestea fiind spuse trebuie sa ne intrebam daca intr-adevar facem legi si ordine pentru a proteja populatia sau incercam sa ii trecem prin sistem astfel ingreunandu-le existenta. Spun asta pentru ca daca atunci cand medicul prescrie un antibiotic in cea mare mare procent din situatii se intreaba doar simptome si eventual daca a mai luat genul de antibiotic care i se prescrie. Sublieniez faptul ca pentru a fii siguri ca actiunea antibioticului este eficienta, trebuie facuta o antibiograma care ne va spune exact la ce tip de antibiotic este sensibila bacteria.

In cazul in care antibiograma nu este facuta inducem in eroare pacientul si il obligam sa viziteze medicul pentru un sfat si o prescriptie care ar putea fi eliberata in farmacie. In ultimii ani, vezi Anglia si Elvetia, prescrierea de antibiotice de catre farmacist  este tot mai comuna exact pe considerentul de mai sus.

Parerea mea este ca trebuie prin legi si ordine sa ajutam si sa facem viata mai usoara pacientilor si sa o ingreunam doar atunci cand este neaparata nevoie.